6 sfaturi pentru o intretinere corecta a gazonului

 Tunsul ierbii este fara indoiala activitatea cea mai frecventa intr-o gradina cu gazon. Tunderea frecventa ajuta la formarea unor radacini puternice si la formarea lastarilor care pana la urma duc la formarea unui covor des de iarba. Pe de alta parte, acest lucru isi are pretul lui – prin taierea frunzelor se pierd o mare cantitate de substante nutritive , care trebuie astfel inlocuite constant. Astfel se explica cerintele mari de apa si nutrienti ale gazonului bine ingrijit.

  A – lame ascutite
B, C, D – lame tocite
Cand se utilizeaza coasa sau secera la cositul ierbii, faptul ca lama este neascutita se observa imediat, ceea ce nu este valabil si in cazul masinii de tuns iarba – firele de iarba ies scurte, ca intotdeauna. In schimb, lamele boante sau prost montate nu lasa in urma o suprafata neteda ci franjureaza firele, sau chiar le rupe pe verticala. Suprafata ranita este mult mai mare decat de obicei si refacerea firului de iarba dureaza mai mult.

Astfel, gazonul tuns cu o cositoare cu lame tocite se usuca de-a lungul taieturii si devine maroniu . Totusi, nu se formeaza pete uscate sau golase, dar gazonul pare slabit, in loc sa fie de un verde proaspat. Cu aceiasi ocazie creste si riscul de infectii – leziunile mari care se vindeca incet usureaza infectiile cu ciuperci. Astfel din cauza unor lame neascutite gazonul poate sa se inbolnaveasca – mai ales daca nu este intr-o stare buna

 Indiferent daca sunt greblate sau sunt stranse in sacul masinii de tuns iarba, intrebarea ramane aceiasi – ce facem cu resturile de iarba? Se pot pune pe post de mulci, intre plantele din gradina de legume, cu unele conditii, deoarece – in primul rand, zona poate fi infectata cu limacsi (melci) si in al doilea rand, in straturi prea groase, iarba poate sa putrezeasca.

Se poate folosi fara nici o problema pe post de mulci sub copaci sau arbusti , iar restul se poate adauga la compost. Resturile de iarba putrezesc usor , de aceea cand se pun la compost se vor amesteca cu materiale care lasa aerul sa treaca, pentru a crea conditii necesare formarii compostului. se pot adauga crengi, vreascuri, fan din pajisti care se transforma in compostt de unul singur, doar foarte incet.

  Gazonul utilizat in mod intensiv se tunde la inaltimea de 3-5 cm (spre deosebire de gazonul ornamental care se tunde la 1-3 cm). In perioada de canicula din vara se recomanda tunderea la 5 cm inaltime – astfel firele pastreaza umbra si ajuta la racirea suprafetei iar umiditatea va fi pastrata in timp mai indelungat in pamant, si gazonul va resista mai bine la seceta. Daca gazonul utilizazt intens se tunde mai scurt de 3 cm ( cel ornamental mai scurt de 1 cm) acest lucru va dauna densitatii ierbii.

Daca nu am fost destul de atenti la egalizarea solului, in timpul lucrarilor de pregatire, acum se vor vedea rezultatele negative. In aceste locuri, masina de tuns iarba efectiv scalpeaza firele de iarba iar rezultatul va fi o pata golasa – fara iarba. In afara de faptul ca aceste pete strica aspectul unui gazon ingrijit, locurile golase lasa posibilitatea germinarii semintelor de buruieni.

 Cu timpul gazonul se indeseste, dar nu datorita smocurilor de iarba – printre ele se gasesc puzderie de resturi de plante moarte, buruieni sau chiar muschi. Un gazon bine ingrijit necesita multe eforturi si unul dintre aceste este si operatiune de scarificare. Dupa ce a trecut prin iarna, si a stat poate luni de zile sub stratul de zapada, gazonul in primavara este plin de resturi de iarba uscata . Acestea dau un aspect neplacut peluzei. Masina de scarificat nu face altceva decat sa piptene cu niste dinti flexibili din otel gazonul abia iesit din iarna, si cu aceasta ocazie despica si pamantul pe o adancime de 3 cm, astfel indepartand si stratul de iarba incalcita si uscata de pe suprafata solului.

Nu trebuie sa ne facem griji din cauza radacinilor rupte – gazonul nu se va deteriora – chiar daca arata devastat dupa aerisire. In schimb apa si substantelel nutritive vor ajunge din nou in pamant, nu vor fi blocate la suprafata solului.

Pe o suprafata mica, de maxim 100mp ne putem folosi de o grebla de adunat frunze sau de o masina manuala de scarificare . Ambele unelte necesita o anumita forta fizica in cazul unui gazon foarte des. Dintre masinile de aerisit gazonul, cele mai puternice sunt cele pe benzina, asadar le recomandam pe acestea si nu pe cele electrice, care seamana atat ca si forma cat si ca masa si latime de lucru, cu masinile de tuns iarba. O masina de scarificat nu merita sa fie achizitionata doar pentru a o utiliza doar o singura data sau de doua ori pe an. Se recomanda inchirierea ei sau apelarea la o firma specializata in intretinerea gradinilor daca aerisirea gazonului este necesara.

 Fertilizarea corecta este importanta din mai multe puncte de vedere. In gazonul sanatos, bine dezvoltat nu vor aparea buruieni , si pe de alta parte doar un astfel de gazon poate sa devina un covor de iarba rezistent, unitar si des. In plus, bolile de ciuperci ataca mai rar gazonul bine hranit fata de cel care are nevoie de nutrienti. In timp ce gazonul ornamental are nevoie de o cantitate mare de fertilizatori si apa, in plus trebuie tuns mai frecvent, gazonul obisnuit nu este asa de pretentios. Aportul de substante nutritive isi are scopul si importanta lui, si trebuie facut cu masura si doar daca este necesar.

Nu este bine nici sa se ferilizeze des, cu ingrasaminte ieftine si nici sa nu se fertilizele deloc, mai ales daca iarba este tunsa in fiecare saptamana. In principiu, ingrasamintele sunt de doua feluri – naturale si chimice . Cele din urma sunt produse pur industriale, iar primele sunt obtinute din substante naturale – de exemplu din compost sau din alge marine. Aceste nu numai ca fertilizeaza pamantul ci si echilibreaza viata microorganismelor si actioneaza favorabil asupra compozitiei solului. In cazul ingrasamintelor bune pentru gazon, substantele nutritive se descompun incet – azotul in primul rand. Gazonu tuns frecvent are nevoie de un aport constant de nutrienti, nu de o fertilizare rapida.

Prima fertilizare din an se face in perioada vegetativa – apromativ la inceputul lunii aprilie , cand gazonul incepe sa creasca. A doua fertilizare se face cu ingrasaminte chimice cu durata de descompunere lenta – in iunie sau la inceputul lunii iulie . Gazonul nu se fertilizeazain toamna, deoarece se incurajeaza cresterea lui intr-o perioada in care ar trebui sa intre in repaos. Un astfel de gazon este mai sensibil la boli, in special la mucegaiul de zapada.